Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI

Comunicat de presă nr. 26/067
27 februarie 2026

Economia Republicii Moldova își revine după multiplele șocuri. Totodată, persistă provocările pe termen lung, inclusiv emigrarea masivă, competitivitatea joasă și capacitățile instituționale limitate. Procesul de aderare la Uniunea Europeană și Planul de creștere al UE îi oferă Republicii Moldova o oportunitate valoroasă de a soluționa aceste dificultăți, de a asigura o creștere economică mai mare și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Pentru a valorifica această șansă, Moldova are nevoie de reforme ambițioase, care să soluționeze problemele structurale, precum și de politici prudente de fortificare a rezilienței și menținere a stabilității macroeconomice.
Prognozăm o creștere a deficitului bugetar până la 4,8 la sută din PIB în 2026, odată cu majorarea semnificativă a cheltuielilor capitale și o creștere ușoară a cheltuielilor curente. Realizarea reformelor planificate ce țin de politica fiscală urmează să contribuie la atenuarea acestor presiuni.
Conform estimărilor, în anul 2026 inflația se va menține în intervalul țintă stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5 ± 1,5 la sută. Totodată, dat fiind gradul mare de incertitudine, autoritățile trebuie să fie prudente și să urmeze o strategie contingentă, cu orice modificări ale ratei de bază aliniate la traiectoria inflației și evoluția creșterii economice.
Sectorul bancar rămâne robust, însă este necesară o monitorizare strictă, pe fundalul creșterii rapide a volumului creditării și creșterii semnificative a prețurilor la locuințe. Consolidarea măsurilor prudențiale ce vizează analiza profilului debitorilor va contribui la limitarea riscurilor. Reformele din sectorul financiar vor trebui să asigure eliminarea lacunelor rămase în domeniul supravegherii și managementului situațiilor de criză.
Trebuie continuate eforturile de fortificare a nivelului de pregătire pentru situațiile de criză în sectorul energetic și asigurare a securității energetice. Reluarea reformelor în domeniul guvernanței este esențială pentru consolidarea mediului de afaceri și protejarea resurselor publice. Reformele structurale ample trebuie să stimuleze productivitatea și să deblocheze potențialul de creștere economică al țării.

Washington: Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat consultările cu Republica Moldova, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI [1]. Autoritățile și-au dat acordul pentru publicarea raportului experților FMI, în baza căruia s-au desfășurat consultările [2].

Economia Republicii Moldovei își revine după multiplele șocuri. Estimăm un nivel al creșterii economice de 2,7 la sută în 2025 și 2,3 la sută în 2026, mizând pe o recoltă bună, cererea internă puternică și finanțarea substanțială din partea UE. Consumul populației și investițiile au de câștigat în urma creșterii robuste a salariilor și a volumul de creditare, în timp ce volumul producției industriale a arătat o creștere semnificativă, inclusiv în ramura de procesare a produselor alimentare. Nivelul scăzut al exporturilor limitează creșterea economică și lărgește deficitul contului curent al balanței de plăți. Se estimează o revenire iminentă a inflației în limitele intervalului țintă.

Pe termen mediu, anticipăm creștere economică moderată, pe măsură ce volumul mai mare de investiții și reformele orientate spre creșterea productivității vor impulsiona potențialul de producție, în timp ce situația pe piața forței de muncă va rămâne în continuare nefavorabilă. Totuși, riscurile se mențin mari dacă ne referim la factorii ce afectează creșterea economică, iar dacă ne referim la inflație, situația e mai bună. Principalele riscuri parvin de la războiul din Ucraina și alte evoluții de ordin geopolitic, precum și de la eventualele tergiversări în implementarea Planului de creștere al UE sau alocării necorespunzătoare a fondurilor aferente acestui proces.

Evaluarea Consiliului de directori executivi

Directorii executivi au fost de acord cu principalele concluzii ale evaluării realizate de experții FMI. Ei au salutat redresarea continuă a economiei și progresul constant pe calea aderării la UE, în pofida șocurilor multiple. Deși au remarcat îmbunătățirea perspectivelor economice, directorii executivi au subliniat că Moldova se confruntă cu provocări de lungă durată, un nivel înalt de incertitudine și riscuri generate de evoluțiile în plan regional și geopolitic, precum și de eventuale întârzieri în implementarea reformelor. Prin urmare, directorii executivi au evidențiat necesitatea unor politici prudente pentru a proteja stabilitatea macroeconomică și agenda ambițioasă de reforme structurale menite să consolideze guvernanța, să stimuleze creșterea economică și să crească reziliența. Luând act de interesul autorităților pentru încheierea unui nou acord cu FMI, directorii executivi au accentuat că menținerea relațiilor printr-un program cu Fondul Monetar Internațional va fi esențială pentru revitalizarea impulsului reformelor și sprijinirea aderării la UE.

Directorii executivi au fost de acord că un deficit bugetar temporar mai mare ar fi potrivit pentru a susține tranziția către o creștere a economiei, bazată pe investiții. Ei au subliniat importanța îmbunătățirii executării cheltuielilor capitale și a gestionării finanțelor publice, precum și mobilizarea veniturilor pentru susținerea unui nivel mai înalt al cheltuielilor capitale, mai ales pe măsură ce scade volumul finanțării în condiții concesionale. Directorii executivi au salutat reforma planificată a sistemului de salarizare din sectorul public, subliniind că, costurile aferente trebuie să fie acoperite din venituri interne suplimentare. Ei au susținut cursul autorităților spre simplificarea taxelor și eliminarea scutirilor fiscale, în special cu referire la TVA.

Directorii executivi au apreciat reacția promptă a Băncii Naționale a Moldovei de contracarare a inflației crescânde, ca urmare a șocului din sectorul energetic de la începutul anului 2025. Ei au subliniat că politica monetară trebuie să rămână prudentă și să țină cont de context, iar ajustările ulterioare ale ratei de bază să se facă în funcție de evoluția inflației și a creșterii economice. Directorii executivi au remarcat că normele rezervelor obligatorii pentru depozitele bancare rămân înalte și au recomandat ca acestea să fie reduse după ce riscurile inflaționiste se vor diminua. Ei au încurajat, de asemenea, măsurile de consolidare în continuare a independenței și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei, pentru a proteja credibilitatea politicii implementate. Menținerea flexibilității cursului de schimb, de rând cu păstrarea unui nivel suficient al rezervelor valutare, va avea un rol important în disiparea șocurilor.

Directorii executivi au salutat eforturile de îmbunătățire a cadrului de reglementare și supraveghere a sectorului bancar. Directorii executivi au subliniat că sectorul bancar rămâne solid și au apreciat recenta înăsprire a politicii macroprudențiale, evidențiind necesitatea monitorizării atente a creșterii puternice a creditării și a prețurilor la locuințe. Ei au încurajat continuarea progresului în consolidarea supravegherii bazate pe analiza riscurilor, proceselor de gestionare a crizelor și cadrului de prevenire și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în conformitate cu recomandările FSAP.

Directorii executivi au încurajat autoritățile să avanseze implementarea reformelor structurale pentru a stimula creșterea economică și a spori competitivitatea. Ținând cont de vulnerabilitatea Republicii Moldova la șocurile de aprovizionare cu resurse energetice și volatilitatea prețurilor, ei au încurajat autoritățile să intensifice eforturile pentru a fortifica securitatea energetică și procedurileanti-criză din sectorul energetic. Directorii executivi consideră că sunt necesare progrese decisive în reformele ce țin de guvernanță și de anticorupție, în vederea îmbunătățirii climatului de afaceri și protejării resurselor publice. Pentru valorificarea potențialului de creștere a țării, este important de implementat măsuri de îmbunătățire a participării pe piața muncii, reducere a deficitului de competențe, precum și îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional. Directorii executivi au evidențiat că implementarea eficientă și la timp a Planului de creștere al UE și a celorlalte acțiuni legate de aderarea la UE vor juca un rol cheie în sprijinirea reformelor.

Se preconizează că următoarea rundă de consultări cu Republica Moldova în temeiul Articolului IV al Statutului FMI se va desfășura conform ciclului standard de 12 luni.